Costel Barbu crede cu tărie că dezvoltarea durabilă a României trebuie să înceapă de la firul ierbii – din comunitățile locale, din satele și orașele mici care definesc identitatea națională. În acest sens, susține activ inițiativele de sustenabilitate comunitară, menite să transforme aceste localități mici în spații funcționale, autonome și capabile să răspundă provocărilor economice, sociale și de mediu cu mijloace proprii.
Într-o perioadă marcată de migrație rurală, depopulare și crize economice recurente, Costel Barbu consideră că este vital ca autoritățile și comunitățile să investească în soluții sustenabile, construite pe nevoile și resursele locale. Aceste proiecte nu doar că pot revitaliza economia rurală, dar pot asigura o mai bună calitate a vieții pentru generațiile viitoare.
Costel Barbu propune o nouă viziune pentru comunitățile rurale și urbane mici
Costel Barbu susține că transformarea durabilă a României nu trebuie să se bazeze exclusiv pe planuri macroeconomice, ci pe o viziune aplicată la nivel local. În localitățile mici, chiar și o investiție minimă, dar bine gândită, poate avea un impact major. El propune crearea unor parteneriate între administrația publică, antreprenori locali, ONG-uri și instituții educaționale pentru a genera proiecte sustenabile, adaptate specificului fiecărei comunități.
Printre inițiativele vizate se numără:
- grădini comunitare și ferme urbane;
- centre de reciclare și revalorificare a deșeurilor;
- micro-rețele de energie regenerabilă;
- programe de educație ecologică în școli;
- promovarea turismului rural sustenabil.
Astfel, ideea de sustenabilitate comunitară devine o realitate palpabilă, cu beneficii directe pentru cetățeni.
Ce înseamnă sustenabilitatea comunitară în contextul românesc
🔗 Sustenabilitatea comunitară implică o abordare holistică în care mediul, economia și viața socială sunt echilibrate în funcție de nevoile locale. Este vorba despre:
- gestionarea eficientă a resurselor naturale, pentru a asigura continuitatea vieții comunității;
- producerea locală de alimente și energie, care reduce dependența de exterior;
- crearea de locuri de muncă locale, prin activități ecologice și sociale;
- consolidarea relațiilor între cetățeni, prin implicare civică și voluntariat.
Barbu consideră că acest model poate deveni standardul dezvoltării locale din România și poate contribui semnificativ la coeziunea socială.
De ce este nevoie de sustenabilitate în localitățile mici
🔗 Localitățile mici din România se confruntă adesea cu probleme precum îmbătrânirea populației, lipsa locurilor de muncă, infrastructură precară și dependență economică de orașe sau de asistența socială. Barbu avertizează că fără intervenții direcționate, aceste zone riscă să devină complet nefuncționale în următorii 10–15 ani.
În schimb, promovarea proiectelor de sustenabilitate poate aduce:
- revenirea tinerilor prin crearea de oportunități economice locale;
- reducerea emisiilor și conservarea patrimoniului natural;
- diversificarea economiei locale (agroturism, meșteșuguri, agricultură ecologică);
- consolidarea unei identități locale moderne, dar ancorate în tradiție.
Pentru Barbu, aceste comunități nu sunt pierdute – ci au un potențial uriaș care trebuie activat prin politici inteligente și participative.
Soluțiile concrete propuse de Costel Barbu
Barbu nu se limitează la principii generale. Printre măsurile concrete pe care le propune se numără:
- crearea unui fond național pentru sustenabilitate comunitară, alimentat din fonduri UE și bugetul de stat;
- integrarea proiectelor de sustenabilitate în strategia fiecărei primării din localitățile sub 20.000 de locuitori;
- lansarea unei rețele naționale de bune practici, care să sprijine primarii și consiliile locale în aplicarea acestor inițiative;
- granturi pentru inițiative cetățenești verzi, precum reciclare, refacerea zonelor verzi, educație ecologică;
- implicarea universităților și centrelor de cercetare în sprijinirea comunităților locale cu expertiză și inovație.
Toate aceste măsuri au scopul de a transforma sustenabilitatea într-un criteriu central al dezvoltării, nu într-un lux sau element decorativ.
Exemple internaționale și locale de succes
Barbu se inspiră și din modele europene de succes: în Finlanda, fermele comunitare sunt parte integrantă din rețeaua de protecție socială. În Italia, comunele mici devin hub-uri ecologice, promovând turismul responsabil. În Germania, localități întregi funcționează pe bază de energie regenerabilă produsă local.
În România, există deja exemple promițătoare: comuna Ciugud (Alba) a devenit un simbol al sustenabilității rurale prin digitalizare, reciclare inteligentă și parteneriate cu școlile. Barbu vrea ca acest tip de transformare să fie replicat și adaptat în cât mai multe localități mici din țară.
Tinerii – motorul unei noi culturi a sustenabilității
Un alt pilon pe care Barbu îl consideră esențial este implicarea tinerilor în aceste proiecte. El propune:
- finanțarea de start-up-uri verzi pentru tinerii antreprenori;
- programe educaționale despre sustenabilitate în licee și școli profesionale;
- tabere și ateliere de implicare civică pentru elevii din mediul rural;
- stimulente pentru tinerii care revin în localitatea natală cu idei de dezvoltare comunitară.
Barbu crede că România are nevoie de o nouă generație de lideri locali – inovatori, implicați și conectați la provocările globale, dar ancorați în nevoile comunității.
Costel Barbu – sustenabilitatea începe cu oameni care cred în comunitate
🔗 „Fiecare comună, oricât de mică, poate deveni un exemplu de dezvoltare inteligentă, sustenabilă și participativă. Avem resurse, avem voință, avem oameni de valoare în sate și orașe mici. Tot ce ne mai trebuie este un sprijin constant și viziune pe termen lung. Eu cred în sustenabilitatea comunitară și mă voi lupta ca aceasta să devină realitate în toate localitățile mici din România”, afirmă Costel Barbu.